Interviuri

Post-rock grecesc: Once Upon A Winter (interviu)

**Romanian Version (English Below)**

Once Upon A Winter este o trupă de post-rock din Grecia care vine și cu ceva surprize infiltrate prin sunetele care-o definește. Noul album, cel cu numărul doi, .existence, oferă un mix de progressive cu blackgaze și inserții de muzică clasică, pe lângă dominantul post-rock și a fost lansat luna aceasta via Snow Wave Records.

Despre album și scena post-rock din Grecia vorbim cu Ilias, omul din spatele proiectului.

Post-rock-ul se bucură de un public din ce în ce mai mare în ultimii ani. Cum este genul primit în Grecia?

Aș spune că este parțial adevărat și pentru publicul grecesc. Grecia este cunoscută pentru un public implicat în genuri diverse. În ceea ce privește post-rock-ul mai ales, nume precum God is an Astronaut, Godspeed you! Black Emperor, Mogwai etc. au mereu sold out. În ceea ce privește trupele locale cred că mai este de muncă de ambele părți. Sunt inițiative grozave care au loc acum, multe trupe colaborează împreună pentru a deveni mai deschise, iar festivalurile sunt organizate de oameni care chiar iubesc asta. Per total, cred că viitorul sună promițător.

Spuneți că aveți și influențe clasice. Cum se leagă ele de post-rock?

Cred că post-rock-ul și progressive rock-ul au multe în comun cu muzica clasică. În cazul meu m-a ajutat cu procesul de orchestrație. Împreună cu studiile mele de inginerie, am studiat muzică clasică, Bach, armonizarea unui cvartet de coarde etc. Nu este ceva care să mă facă un expert, dar ceva care m-a ajutat să-mi lărgesc orizonturile. Felul în care folosesc coardele nu este doar ca să ajute cu orchestrația, ci ca să ofere o dinamică sunetului, ceva ce am învățat studiind muzica clasică. Pe al treilea album am înregistrat coarde naturale și totul pare mai organic, mai natural. Am o idee pentru a crea ceva mai clasic data viitoare și este atât interesant cât și greu de compus și prezentat live.

Ce s-a schimbat pentru al doilea album?

A ieșit mai heavy și mai întunecat. Nu intenționat, însă. Am început procesul de a compune la puțin timp după primul album, nu pentru că așa am plănuit… dar s-a întâmplat. A fost o perioadă intensă, plină de emoții, și trebuia să mă descarc în ceva productiv. Prima piesă a fost .existence, cea care a determinat și direcția sunetului pentru album. A fost mai obscur, a incorporat elemente din diverse stiluri muzicale pe care le ascult, cu post-rock-ul drept liant.

Cum ați ajuns să lucrați cu o casă de discuri finlandeză?

După lansarea digitală a albumului băieții de la Snow Wave Records mi-au trimis un mesaj spunându-mi că sunt interesați să îl lanseze și fizic. Am vorbit timp de câteva zile și am văzut că le pasă de ceea ce fac, sunt pasionați de muzică, ușor de înțeles și mi-au răspuns imediat la orice întrebare. A fost o combinație perfectă și mă încântă ce a ieșit din această colaborare.

Care este piesa care descrie cel mai bine muzica voastră pentru un prim ascultător?

Oh, asta este greu de zis… prima piesă la care mă gândesc este In the chronicles of mediocre egos. Are părți ambientale cu mult delay, are și cârlige mai heavy acompaniate de coarde și pian, precum și elemente de prog și riff-uri de inspirație black metal. Dar, ținând cont de faptul că fiecare album are o poveste, aș zice că fiecare ar merita ascultat cap-coadă pentru a fi înțeles. Asta fac și eu. Prefer să ascult un album întreg pentru a-l înțelege.

**English Version**

Post-rock has largely increased its audience in the past years. How is that received by the Greek audience?

Well, I would say that this is partially true for the Greek audience as well. Greece is known for the passionate audience in various genres. Regarding post-rock specifically, big name concerts like God is an Astronaut, Godspeed you! Black Emperor, Mogwai etc. are sold out most of the times. Regarding smaller or local names I think that there is still work to be done from both ends. There are some great initiatives happening at the moment, a lot of local bands trying to work together, to adopt a more “extrovert” approach, some festivals organized from really passionate people. Overall, I think that the future looks promising.

You say you have classical influences. How does that intertwine with post-rock?

I think that post rock and progressive rock have a lot in common with classical music. In my case it really helped with the orchestration process. Alongside my engineering studies, I’ve studied classical music, string quartet harmonization, Bach chorales etc. Not something that makes me an expert, but something that really helped to broaden my horizons. The way I use the strings not just to compliment the orchestration, but to really provide a movement to the general sound, is something I’ve learned studying classical music. In the third album, we have recorded natural strings and this movement seems more organic, more natural. In my head there is an idea to create something more classical in the future, and it is something that I find both challenging and interesting to compose and to present live.

What is changed for your second record?

I think it came out a little heavier and darker. Not on purpose though. I started the composition process, soon after the release of the first album, not because that was planned.. it’s just happened. It was an intense period, full of emotions, and I needed to channel them towards something productive. The first song written was .existence, which in a way determined the overall sound of the album. It was indeed darker, incorporating elements of various music genres that I listen to, but still having the post rock as the core.

How did you end up with a Finnish record label?

After the digital release of the second album, the guys over at Snow Wave Records sent me a message saying that they are interested in the physical release of .existence. We talked for a couple of days, and I saw that they are people that really care about what they do, they are passionate about music, very easy to talk to, responding immediately to your every question. It was a perfect match from my point of view and I’m delighted of the outcome and the overall collaboration.

What is the song on it that best describes your music to a first time listener?

Oh that’s hard… the first song that popped into my mind is In the chronicles of mediocre egos. It has ambient parts with big delayed guitars, it has heavy crescendos accompanied with strings and piano arpeggios, some prog elements, kind of black metal guitar riffing on the crescendos. But, based on the fact that every album is story driven I would say that to get an accurate understanding it’s better to listen to the music from start to finish. And that is something that I do myself as well. I prefer listening to an album as a whole to get the general feeling.

 

Comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top