Noutăţi

De la black metal la avantgarde – dezvoltarea și prezentul scenei norvegiene (II)

III – continuarea

După formare și debut, Solefald a continuat activitatea, lansând un album la fiecare doi ani. Revoluționare și excentrice, albumele se remarcă prin aceleași trăsături – compoziții și structuri noi nu doar pentru istoria muzicii metal norvegiene ci și în raport cu ceea ce se întâmpla la nivel mondial, vocale excentrice și versuri satirice cu temă socială.

În 2001, una dintre cele mai importante trupe ale celui de-al doilea val surprinde publicul cu un album inedit și extrem din multe puncte de vedere – Emperor lansează Prometheus – The Discipline of Fire & Demise, care duce natura și așa progresivă a cântecelor formației la un nou nivel. Extrem de agresiv pe alocuri, este (din câte știu) primul album black metal pentru care s-au folosit chitări cu 7 corzi, ceea ce a contribuit la un sunet mult mai heavy, întunecat și puternic. Capodopera acestui ultim material discografic, Empty, a fost însoțită de un videoclip realizat în cel mai pur stil suprarealist, la fel de haotic și ciudat ca piesa. Părerile sunt împărțite – unii consideră acest ultim efort ca fiind parte a creațiilor scenei avantgarde, în timp ce alții sugerează că albumul ar fi progressive black dus la extrem; irelevant, având în vedere că această operă este unică în istoria muzicală contemporană și nu are un echivalent în munca niciunei alte trupe.

emperor - prometheus  emperor band

Precum era de așteptat, nu toți membrii grupului au fost de acord cu noua direcție muzicală impusă de Ihsahn, frontman al formației. Despărțirea trupei a urmat la scurt timp după acest album, Ihsahn continuându-și cariera muzicală cu Peccatum, formație de avantgarde formată împreună cu soția sa în 1999 și care a anticipat schimbarea pe care acesta o va face în compozițiile Emperor. Debutul Strangling from Within a apărut în același an și, da, e un album cel puțin dubios și diferit de ceea ce apăruse până atunci. Bombastic pe alocuri, întunecat și melancolic în general, acest prim efort s-a făcut cu ușurință remarcat în lumea underground. De la început, grupul a fost parte a scenei norvegiene de avantgarde, în ciuda faptului că membrii nu erau rezidenți ai orașului Oslo, ci ai micului oraș Notodden. Formația s-a destrămat după alte două albume și un EP în 2006, când Ihsahn și-a înființat proiectul solo care-i poartă numele, activ în prezent.

peccatum band  strangling from within

Arcturus și-a continuat cariera lansând în 2002 The Sham Mirrors, un material discografic considerat deseori ca fiind un reper al scenei de avantgarde norvegiene. Puțin mai structurat și mai complex din punct de vedere tehnic, dovedește priceperea lui Hellhammer și faptul că acesta poate interpreta genuri diverse de muzică, fiind un toboșar versatil și priceput. În 2005, ICS Vortex a fost cooptat pentru a contribui ca vocalist pe al patrulea album, Sideshow Symphonies. Continuând în mare parte direcția urmată de formație pe The Sham Mirrors, albumul este ultimul material discografic al trupei înaintea unui lung hiatus, încheiat în 2012 prin reformarea trupei.

arctrus 2

Czral a înființat în 2000 noul său proiect, Virus. Despre acest grup muzical, fondatorul său a declarat: Virus este mai degrabă o trupă excentrică de rock iar nu una de metal extrem. Unii au spus că sună ca un amestec între Talking Heads și Voivod. Virus este legată de Ved Buens Ende…., dar această trupă nu trebuie considerată predecesorul Virus. Continuând direcția muzicală inaugurată cu Ved Buens Ende…., această nouă formație a dus și mai departe atonalitatea și ritmurile ciudate întâlnite pe Written in Waters. Debutul Carheart, lansat în 2003, este în mod ironic cel mai depărtat din punct de vedere muzical de creațiile din perioada Ved Buens Ende…, fiind imposibil de clasificat în cariera lui Czral. Este situat între jazz fusion și doom metal; astfel, ritmurile și liniile de bas sunt inspirate direct din jazz iar lentoarea și atmosfera sufocantă sunt reminiscențe din doomul tradițional. Lirica abstractă face clasificarea și mai problematică, accentuând trăsăturile sale avantgardiste. The Black Flux apare în 2008 însă pe acest album revedem elemente consacrate de Written in Waters; puțin mai abraziv și dur din punct de vedere al sunetului, este și mai haotic și ciudat decât predecesorul său. Extraordinar de complex, împrumută mult mai mult din jazz fusion decât predecesorul său. Cum Czral s-a autoeducat în inima scenei de black metal, trăsături ale acestui gen pot fi regăsite, discret amestecate în această capodoperă a avantgardei – disonanța și preferința pentru riffuri marcate de un overdrive extrem care, pe alocuri, devin ambientale sunt toate influențe din cel de-al doilea val de black metal. Mult mai înrudit cu Ved Buens Ende decât cele două predecesoare este cel de-al treilea album, The Agent that Shapes the Desert (2011), care menține complexitatea predecesorului său dar aduce clare îmbunătățiri din punct de vedere al atmosferei. Tehnic și extravagant, acest material discografic este apogeul creativității lui Czral, însă este și cel mai greu de digerat album al inovatorului muzician.

virus band   virus black flux

S-au format în acea perioadă noi formații de avantgarde în toată Norvegia. Leprous și-au început activitatea în 2001, însă primul demo a apărut în 2004 iar albumul de debut, Aeolia, în 2006. Greu de clasificat, muzica trupei este originală și complexă, fiind puternic influențată de trupele progressive ale acelor timpuri dar și de restul creațiilor scenei de avantgarde. Formată în micul oraș Notodden, locul în care s-a format renumitul grup Emperor cu 10 ani înainte, trupa a fost adoptată de Ihsahn care a remarcat potențialul lor. Consacrarea lor a venit odată cu apariția albumului Tall Poppy Syndrome (2009), care a oferit scenei piese lungi progressive, însă mult prea ciudate și inovatoare pentru a rămâne sub cupola acestui gen. Granița dintre progressive și avantgarde este una foarte foarte fină oricum, și de multe ori cele două se confundă, în special pentru că formațiile considerate ca aparținând primului tind să experimenteze extrem de mult. Alt proiect de progressive avantgarde ia naștere aproape concomitent cu Leprous, în același orășel – după destrămarea Peccatum, Ihsahn continuă să compună muzică, lansându-și debutul The Adversary în 2006. Lipsit de presiunea colegilor de trupă, continuă ceea ce încercase cu Emperor pe ultimul album și reușește să aducă pe scenă o nouă abordare a genului. After (2010) este prima sa colaborare cu saxofonistul Jørgen Munkeby, fondatorul Shining (NOR). Grupul format în 1999 și-a început cariera cântând jazz experimental, trecând încet-încet spre jazz fusion și avantgarde rock; în 2005, apare In the Kingdom of Kitsch You Will Be a Monster, unul din cele mai cunoscute albume ale formației. În aceste timpuri, Ihsahn concertează prin toată Europa, trupa sa de backing fiind compusă din membrii Leprous, cu care a colaborat în permanență după înființarea acestora. În 2004 se formează Age of Silence, însă lansează doar un album și un EP înainte de a se destrăma. Membrii acestui supergrup sunt nume grele în industria metal norvegiană: Hellhammer, Lazare și B.P Kirkevaag, cel din urmă fiind singurul care nu a avut legături cu scena originală de black metal. Acesta este fondatorul formației de avantgarde doom Madder Mortem (1997). Tot în aceeași perioadă ia naștere și Vulture Industries, una din cele mai importante formații de avantgarde ale prezentului. Înființată de câțiva membri ai formațiilor Sulphur și Black Hole Generator (ambele cântau black metal), a debutat în 2007 și se află de atunci în fruntea scenei. Deși pe alocuri seamănă puțin cu Virus, acest grup cântă ceva unic și diferit de ceea ce se mai face în cadrul scenei.

leprous  aeolia  AFTER  age of silence

Între timp, bătrânii continuă lansarea de albume: Arcturus lansează Sideshow Symphonies (2005), Dodheimsgard uimesc lumea metal cu Supervillain Outcast (2007), RamZet continuă activitatea lor cu albumele Intra (2005) și Neutralized (2009), Solefald înregistrează seria An Icelandic Odyssey, iar membrii Virus înființează diverse proiecte de avantgarde, între care amintim Manimalism și I Left the Planet. Scena evoluează și capătă proporții impresionante, având în vedere începutul său timid în umbra unui curent atât de temut de masele îndoctrinate de mass-media însetată de scandaluri și senzațional.

 

IV – prezentul

În prezent, se remarcă o dezvoltare continuă a scenei și o diversificare a trupelor și abordărilor. În fiecare an, apar minim 3 albume remarcabile ale artiștilor avantgarde din Norvegia: anul acesta, avem parte de o revenire spectaculoasă a formației Virus, cu albumul Memento Collider, Ihsahn a lansat Arktis., un material care oferă ceva total diferit față de ceea ce a mai compus acesta, iar până la sfârșitul anului mai mult ca sigur vom mai avea o surpriză superbă din partea acestei minunate scene.

S-au format și reformat multe grupuri noi: Manimalism (care este înrudit și oarecum similar cu Virus ca abordare), Quadrivium (un fel de Arcturus mult mai agresiv dar deosebit de melodic), Manes (care, deși existau de mult timp în peisajul muzical norvegian, au revenit cu un album nou mult mai ciudat după un hiatus), Arcturus (s-au reunit odată ce ICS Vortex a fost dat afară din Dimmu Borgir) iar In The Woods… au și înregistrat un album după reuniunea din 2014, intitulat Pure, ce va fi lansat în septembrie 2016.

manimalism  supervillain  quadrivium

În ultimii 3 ani, cam fiecare trupă importantă a vechii scene a lansat un nou album. Constant, apar noi cântece și noi direcții muzicale, scena fiind în plin apogeu. Rămâne de văzut și de urmărit cu mare atenție ce vor crea artiștii acestui curent, deocamdată departe de a-și fi consumat energia vitală și departe de o dispariție. La nivel european, scena se bucură de o recunoaștere tot mai mare, influența ei fiind evidentă în aparițiile sporadice ale altor formații de avantgarde metal în toate țările bătrânului continent. Rămâne doar ca tot mai mulți ascultători să-și deschidă mintea și inima în fața acestui val de creativitate și originalitate, susținând artiștii care-l alcătuiesc. Scena de black metal conservatoare, elitistă și atât de blamată de mase a evoluat într-un mod neobișnuit dar natural în această explozie de culoare și manifestare artistică, luând prin surprindere lumea metal a ultimelor două decade.

DALI

Salvador Dali – The persistence of memory, una din marile creații ale avangardei europene interbelice

Comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top